De la bloc

Dacă ai neşansa să ai minim un vecin nebun, ai pus-o. Eu am doi şi am avut trei, unul s-a dus la cele sfinte. Din ăştia doi, unul stă sub mine. Azi a avut o nouă criză şi i s-a căşunat pe ţeava de la calorifer. Pe ţevi, de fapt, că bătea în toate cu o ură, de ziceai că acu' acu' le omoară. De fapt, mult nici nu mai avea, că şi caloriferele mele ajunseseră să vibreze.

Ce faci în aceste condiţii? Ei, ce faci? E o întrebare cât se poate de serioasă şi aş fi vrut să-i aflu soluţia. In schimb, am aflat că soluţia nu există.

Mai întâi m-am dus la el la uşă. M-a văzut pe vizor şi m-a înjurat. Am plecat. Mă uitam la un film şi din când în când mai făceam câte un pre-pre infarct, când îl apuca iar bătutul. Până la urmă am sunat la 112. Stiam că sun degeaba, data trecută când i-am mai chemat n-au făcut decât să-i dea amendă. De data asta le-am expus şi doleanţele, anume să vină şi cu un cadru medical care să-l liniştească cumva. Absurdă dorinţă, normal, dar a venit un echipaj, totuşi. Băieţi drăguţi, ne-am conversat, ne-au compătimit, dar nu ne-au putut ajuta pentru că el nu le-a deschis uşa. Stiam că aşa va fi. Cu toate astea, mi s-a părut absurd să stau la mine în casă cu vacarmul în cap fără să fac nimic. Am încercat, poliţiştii m-au înţeles, mi-au luat datele şi au plecat. Au zis să mai sun dacă mai am nevoie. Stiam cu toţii la fel de bine că n-o să mai sun.

Deocamdată nu mai bate, dar dacă repetă faza de data trecută, voi avea o noapte albă.
Noapte bună vouă.

Si special pentru Nane:

5 comentarii:

Mary-Joe spunea...

Noi "pestii" intr'adevar avem multe in comun. Acum cateva zile am scris ceva asemanator si tot despre vecini dar n'am postat inca. Cand il voi posta vei vedea ca vecini nebuni sunt peste tot. Ai mei mai sunt si infractori :)).
Ce s'a intamplat intr'un final, ai facut sau nu noapte alba? :).

cristina spunea...

n-am facut, s-a potolit dupa ce a plecat politia, slava domnului.

Anonim spunea...

Ehee, ce sufăr şi eu din cauza veciniilor.
Aţi auzit de stres bidirecţional?
Adică se dă drumu la muzică ca la nebuni (de preferat până la ora 24 în timpul săptămânii şi până la 1 la sf.de săptămână) şi se aude în mai multe direcţii , adică : de la et.4 până la 7 şi tot de la et.4 la 2.
M-am dus o dată, cu cremă pe faţă,că mă pregăteam de somn, i-am rugat şi tot nimic.
Următorul pas: de vorbit cu părinţii.
Săru mâna pt cadou, acum chiar că vreau să mi iau German Sheppard :D

Anonim spunea...

*părinţii lor

cristina spunea...

părinţii lor sunt o cauză pierdută, dacă aşa şi-au educat copiii.
după incidentul cu nebunul de la etajul de sub mine, sâmbătă au avut din nou chef cei de lângă mine. şi ei au fost deranjaţi de nebun când făcea el gălăgie, dar asta nu i-a împiedicat să mă ţină şi ei trează până la 4 dimineaţa. cel mai ciudă îmi este că am început să mă cred penibilă să tot chem poliţia, aşa că acum trebuie să îmi adun curajul şi să mă duc direct la ei la uşă (el este un tip foarte violent şi mai tot timpul băut). lume de căcat.