Cum moare putin un copac


am avut ambitia sa fotografiez un copac pana cand i-a cazut si ultima frunza.

5 comentarii:

morcoveatza spunea...

foarte, foarte fain. da' invie la primavara, sunt convins.

cristina spunea...

:) asta e avantajul in a fi copac.

morcoveatza spunea...

ar fi fain sa fie asa si la oameni, nu?
sa murim putin iarna, sa ne ingropam intr'un dulap in casa... intr'un fel de hibernare moarta... si pe 1 martie, de ziua voastra, ca un cadou asteptat... sa inviem cu totii... sau, ma rog, doar barbatii... si voi sa ramaneti vii.

cristina spunea...

he he, eu nu mi-aş dori aşa ceva, că un bărbat în dulap, o iarnă întreagă ... deranjează olfactiv, dacă înţelegi ce vreau să spun :)
dar da, ca metaforă, e fain.
totuşi, acelaşi cadou în fiecare an???

morcoveatza spunea...

bine. in fiecare an sa aiba alta culoare si alt corp. mai multe sau mai putine maini si degetele la picioare si din ce in ce mai multa virilitate. e bine, nu?