 |
| 26.05.1942 - 25.10.2018 |
Mama mea draga, iertate-ti fie pacatele, ca mult ai mai suferit. Dumnezeu sa te ierte si sa te odihneasca in pace.
Acum o zi
MAMA
Mama mea draga, iertate-ti fie pacatele, ca mult ai mai suferit. Dumnezeu sa te ierte si sa te odihneasca in pace.
Carla's Dreams - Ne Bucuram In Ciuda Lor | Official Video
Nu-mi vine sa cred ca am descoperit aceasta piesa abia acum! (desi o explicatie exista: oare pentru ca nu am ascultat CSD pana acum decat la radio?)
Piesa asta ar trebui sa devina obligatorie :) (si comentariile sunt delicioase).
Ascultati:
Si versurile, preluate de aici, usor corectate by myself:
Da, tuturor li-i greu,
Dar când a fost uşor?
Nimeni nu mai ţine minte, 'tu-le mama lor.
Ei vor să nu dansăm hora,
Să-şi pună pofta-n cui,
Noi nu suntem ai nimănui.
Avem portretul lui bunelu pe perete,
Istoriile ce le spunea pe sub mustăţi, de pe cuptor.
Suntem necunoscuţi, dar liberi ca un sticlete.
Şi iată, aşa ne bucurăm în ciuda lor.
În singurătate ne naştem şi murim.
Segmentul vieţii îi scurt
Şi mulţi cred că noi nu ne grăbim
Să iubim fără motiv, prosteşte să murim … să nu bem,
Dar noi ştim. Nu, cum ştim?
Noi credem, noi simţim
C-o să ne mearga (bine) veşnic, dar când e bîja (când ne ardem) ne oprim.
Problemele noastre fac parte din decor,
Ele vor să ne fărâme (distrugă), dar noi ne bucurăm în ciuda lor.
Candeluţa arde, uşa e pe zăvor.
Noi nu iubim repede, noi iubim încetişor.
Apa vie pentru noi e apa de izvor,
Suntem neamuri de răzeşi, din inima Codrilor.
Plai mioritic ziceţi? Nu ne regăsim.
Păstrăm zestrea-n??? , şi un loc la ţîntirim (cimitir)
Şi iar o să sară capul de cocoş de sub topor.*)
Chiar de vin zile rele, noi ne bucurăm în ciuda lor.
*) Asta chiar m-a atins in mod special. Numai la bunici, cand eram mica, am vazut cum se taie o gaina cu toporul.
Acuma ... eu vreau sa cred ca melodia e impotriva rusilor, dar ma incurca putin acest vers: "Plai mioritic ziceţi? Nu ne regăsim." Voi ce parere aveti?
Piesa asta ar trebui sa devina obligatorie :) (si comentariile sunt delicioase).
Ascultati:
Si versurile, preluate de aici, usor corectate by myself:
Da, tuturor li-i greu,
Dar când a fost uşor?
Nimeni nu mai ţine minte, 'tu-le mama lor.
Ei vor să nu dansăm hora,
Să-şi pună pofta-n cui,
Noi nu suntem ai nimănui.
Avem portretul lui bunelu pe perete,
Istoriile ce le spunea pe sub mustăţi, de pe cuptor.
Suntem necunoscuţi, dar liberi ca un sticlete.
Şi iată, aşa ne bucurăm în ciuda lor.
În singurătate ne naştem şi murim.
Segmentul vieţii îi scurt
Şi mulţi cred că noi nu ne grăbim
Să iubim fără motiv, prosteşte să murim … să nu bem,
Dar noi ştim. Nu, cum ştim?
Noi credem, noi simţim
C-o să ne mearga (bine) veşnic, dar când e bîja (când ne ardem) ne oprim.
Problemele noastre fac parte din decor,
Ele vor să ne fărâme (distrugă), dar noi ne bucurăm în ciuda lor.
Candeluţa arde, uşa e pe zăvor.
Noi nu iubim repede, noi iubim încetişor.
Apa vie pentru noi e apa de izvor,
Suntem neamuri de răzeşi, din inima Codrilor.
Plai mioritic ziceţi? Nu ne regăsim.
Păstrăm zestrea-n??? , şi un loc la ţîntirim (cimitir)
Şi iar o să sară capul de cocoş de sub topor.*)
Chiar de vin zile rele, noi ne bucurăm în ciuda lor.
*) Asta chiar m-a atins in mod special. Numai la bunici, cand eram mica, am vazut cum se taie o gaina cu toporul.
Acuma ... eu vreau sa cred ca melodia e impotriva rusilor, dar ma incurca putin acest vers: "Plai mioritic ziceţi? Nu ne regăsim." Voi ce parere aveti?
Mistere meteo
De ce 22 de grade Celsius in casa nu se simt vara (cand par suficiente) la fel ca iarna (cand par mult prea putine)?
Da, stiu, pentru ca iarna nu-i ca vara, dar totusi, de ce?
Da, stiu, pentru ca iarna nu-i ca vara, dar totusi, de ce?
Vremea loveste din nou
Un nou film pe ecrane! Soc si groaza!
Ei bine, da. Ieri, 18 martie 2018, a revenit in forta iarna. Dupa ce sambata fusese atat de frumos, incat am stat toata ziua pe afara si am facut diverse activitati pentru curte si gradina, ieri a inceput teroarea.
Mai intai, a batut vantul din ce in ce mai tare, incat am fost convinsa ca mi-a luat ceva tigle de pe acoperis. Nu m-am inselat. Apoi, stand intr-o deplina liniste in fotoliu si uitandu-ma pe FB, aud ceva suspect. Intorc privirea pe geam si ce vad?? Salcia mea era alba! Incepuse ploaia, batea vantul, temperatura a scazut sub 0 si apa s-a transformat in gheata pe crengi, pe plante, peste tot! Ploaie inghetata.
Mi s-a strans sufletul. Abia terminasem de taiat trandafirii. Plantasem niste gladiole si niste dalii, insamantase, marar si patrunjel, pusesem ceapa ... Narcisele galbene pitice inflorisera, la fel albastrelele si toporasii, crocusii isi deschisesera cupele. Narcisele celelalte aveau boboci maricei, liliacului ii dadusera mugurii, la fel si hortensiei. Noroc ca n-am scos sticlele de plastic din capul trandafirilor plantati in toamna.
De dimineata sotul si-a rupt ustensila de dat gheta de pe parbriz, asa de dur a fost stratul lipit de sambata. Am avut de facut un drum suplimentar inainte de birou, asa ca pe la ora 10 si ceva eu eram in Piata Victoriei, avand proasta inspiratie sa astept un tramvai. VISCOLEA! Imi intra zapada pe langa marginea glugii si era o zapada umeda si lipicioasa, de ma udase pe toata fata. Cand stateam eu deja de vreo 5 minute in statie (statie pe mijlocul drumului), o masina de GL, intentionand sa faca la dreapta, a derapat si s-a invartit pe loc chiar in dreptul meu! M-am speriat cam tare si m-am decis sa ma intorc la metrou, desi de-acolo veneam, caci acolo ma lasase sotul, sfatuindu-ma insistent sa iau metroul. Eu ca nu si nu, batman, batman! Asa-mi trebuie.
Ei bine, da. Ieri, 18 martie 2018, a revenit in forta iarna. Dupa ce sambata fusese atat de frumos, incat am stat toata ziua pe afara si am facut diverse activitati pentru curte si gradina, ieri a inceput teroarea.
Mai intai, a batut vantul din ce in ce mai tare, incat am fost convinsa ca mi-a luat ceva tigle de pe acoperis. Nu m-am inselat. Apoi, stand intr-o deplina liniste in fotoliu si uitandu-ma pe FB, aud ceva suspect. Intorc privirea pe geam si ce vad?? Salcia mea era alba! Incepuse ploaia, batea vantul, temperatura a scazut sub 0 si apa s-a transformat in gheata pe crengi, pe plante, peste tot! Ploaie inghetata.
Mi s-a strans sufletul. Abia terminasem de taiat trandafirii. Plantasem niste gladiole si niste dalii, insamantase, marar si patrunjel, pusesem ceapa ... Narcisele galbene pitice inflorisera, la fel albastrelele si toporasii, crocusii isi deschisesera cupele. Narcisele celelalte aveau boboci maricei, liliacului ii dadusera mugurii, la fel si hortensiei. Noroc ca n-am scos sticlele de plastic din capul trandafirilor plantati in toamna.
De dimineata sotul si-a rupt ustensila de dat gheta de pe parbriz, asa de dur a fost stratul lipit de sambata. Am avut de facut un drum suplimentar inainte de birou, asa ca pe la ora 10 si ceva eu eram in Piata Victoriei, avand proasta inspiratie sa astept un tramvai. VISCOLEA! Imi intra zapada pe langa marginea glugii si era o zapada umeda si lipicioasa, de ma udase pe toata fata. Cand stateam eu deja de vreo 5 minute in statie (statie pe mijlocul drumului), o masina de GL, intentionand sa faca la dreapta, a derapat si s-a invartit pe loc chiar in dreptul meu! M-am speriat cam tare si m-am decis sa ma intorc la metrou, desi de-acolo veneam, caci acolo ma lasase sotul, sfatuindu-ma insistent sa iau metroul. Eu ca nu si nu, batman, batman! Asa-mi trebuie.
Vremea
Cand locuiam in nordul tarii, intre munti, in oras era o vorba: "La noi, vara a fost intr-o joi". Zilele de vara adevarata erau putine tare, in rest vremea semana mai mult cu o toamna blanda de la ses.
La fel as fi putut spune si acum, daca in loc de luni s-ar fi intamplat joi, ca la noi iarna a fost intr-o joi anul asta. Pai da. Pana acum s-a prefacut ca e iarna. De aseara, insa, a inceput un vant, de-mi suiera pe la ferestre ca o calamitate. Am avut stare de anxietate toata noaptea, parca ma asteptam sa ma ia pe sus cu casa cu tot. Dimineata, zapada sa tot fi avut vreo 5 cm, asternuta insa calm, de s-au putut vedea si urmele de pisica straina venita pana la usa casei (pisicile mele erau in casa toate trei, deci m-am mirat de asa tupeu la musafir dar si de faptul ca Max dormea dus in veranda si n-a zis nici pas, in conditiile in care, cand e treaz, il enerveaza orice trece pe drumul comunal, nu prin fata usii).
Acum, la ora amiezii, a inceput din nou sa ninga cu fulgi minusculi, dar viscoliti nevoie mare. Bate asa un vant, de nu-mi amintesc sa mai fi vazut decat prin 1987, cand trebuia sa ma tin de balustrada Dambovitei ca sa nu ma ia pe sus.
Meteorologii spun ca varful va fi miercuri si joi. Cumva, da, anul asta iarna va fi cu adevarat intr-o joi, dar vom trai si vom vedea. Sa mai spun ca miercuri aveam de gand, de multa vreme, sa plec pana la Iasi? :) Mi-am luat si concediu ....
LATER EDIT: Am plecat joi la Iasi, n-am avut nici un fel de problema. Vineri la Iasi a nins mult, a fost ger mereu, dar duminica, la intoarcere, iar n-am avut probleme, a fost totul OK.
Pentru Vic: poze n-am, dar de pe la minutul 1:04 apare si Max in acest filmulet, facut ca sa se vada cum suntem asteptati cand ne intoarcem de la serviciu.
https://www.youtube.com/watch?v=0UmCSsUmRiY
LATER EDIT: Am plecat joi la Iasi, n-am avut nici un fel de problema. Vineri la Iasi a nins mult, a fost ger mereu, dar duminica, la intoarcere, iar n-am avut probleme, a fost totul OK.
Pentru Vic: poze n-am, dar de pe la minutul 1:04 apare si Max in acest filmulet, facut ca sa se vada cum suntem asteptati cand ne intoarcem de la serviciu.
https://www.youtube.com/watch?v=0UmCSsUmRiY
Ghiocei record
Sunt record de ... inflorire, caci anul asta s-au intrecut pe ei in viteza, au inflorit pe ... 1 februarie, cred.
O colega mi-a spus vineri ca ei i-au inflorit ghioceii. M-am mirat foarte si i-am si bodoganit pe ai mei, caci ultima oara cand ii verificasem, cam cu o saptamana inainte, abia iesisera din pamant.
Cand colo, ce sa vezi? Vineri, ajungand eu pe lumina acasa, i-am vazut! M-am minunat tare, dar le-am facut poze, ca sa continui obiceiul de a vi-i arata an de an:
Cam asa aratau vineri, pe 2 februarie. La cat de blanda a fost iarna asta (o adevarata surpriza, nu ma asteptam sa avem zapada doar o saptamana, chiar imi era frica de inzapeziri, cum anuntau meteorologii pe la finalul toamnei), sper sa nu avem cine stie ce catastrofe in agricultura.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
