17, nu-i asa?

Un weekend de tot rahatul. Depresie cruntă, greva foamei, nervi, gânduri tâmpite, suferinţă, durere de măsea, apoi de cap, nu m-am ridicat din pat 2 zile. Coşmar, iad, cea mai grea criză de până acum. Azi, la birou, am fost cât se poate de ok. De fapt, la birou nici nu îmi mai aduc aminte decât extrem de rar că aş fuma. Ca să mai schimb "decorul", iată o postare cu un umor absolut bestial, de pe un blog aflat in blogroll-ul celuilat blog al meu :))) ihaaaaa
http://minspiration.blogspot.com/2011/04/karmas-bitch.html