Explicatii la Exercitiul pozitivist

Ca sa nu va raspund fiecaruia in comentarii, o sa spun de la ce a pornit postarea anterioara. De fapt, am spus-o acolo, aici doar o sa redau cateva pasaje din acel e-mail. Recunosc ca eu nu stiam de efectul asta nocebo. De placebo stiti cu totii, asa ca nu scriu tot despre el. Iata:

"Este incredibil cât de mult poate fi influenţat subconştientul nostru de forţa sugestiei ! Si intrucât mintea subconştientã este cea care controleazã corpul nostru şi intreaga viaţã, prin intermediul sugestiei putem avea parte de o mulţime de intâmplãri – unele plãcute, altele extrem de neplãcute.

Multã lume a auzit de efectul placebo. In cadrul unui experiment medical, ţi se dã un medicament despre care ţi se spune cã este foarte eficient – de pildã ca pansament gastric. Din 100 de voluntari pe care se testeazã medicamentul, aproximativ 50 constatã intr-adevãr cã au scãpat de durerea de stomac. [...] Forţa sugestiei. [...] Tot ceea ce mintea noastrã crede, poate realiza.

Mult mai puţini au auzit de efectul nocebo. In cadrul unui experiment similar, ţi se dã o pastilã despre care eşti avertizat cã iţi va face rãu – de pildã crampe stomacale. De data aceasta, numãrul celor ce se plâng de dureri la stomac este insã de 90! Evident era aceeaşi pastilã inofensivã de zahãr. Se constatã insã cã forţa sugestiei negative este mult mai mare decât a sugestiei pozitive.

Lucrul acesta trebuie sã ne dea de gândit. Suntem expuşi zilnic, orã de orã, unei adevãrate avalanşe de mesaje negative, in primul rând prin presã. Inundaţii, cutremure, avioane prãbuşite, crime, violuri, preţuri care cresc, bârfe rãutãcioase ale colegilor, accidente de maşinã; etc etc.

Aceste mesaje cu puternicã valoare emoţionalã lucreazã fãrã sã ne dãm seama asupra subconştientului nostru. Iar rezultatul este cã ne merge prost fãrã sã ştim de ce. Suntem deprimaţi, ne pierdem increderea intr-o viaţã mai bunã, ne aşteptãm sã ni se intâmple ce e mai rãu. Si, de obicei, la ce te aştepţi, aşa se intãmplã. Dãm vina pe ursitã, pe guvern, pe socri , pe colegi, fãrã sã observãm cã, de fapt rãul este in noi. Cã l-am lãsat sã pãtrundã in mintea noastrã ori de câte ori a vrut, fãrã sã realizãm cã trãim in casã cu un duşman.

Gata ! Puneţi piciorul in prag! Incepând de astãzi inchideţi uşile pentru aceşti musafri periculoşi.
Evitaţi sã mai urmãriţi jurnalele cu ştiri negative. [...]
Evitaţi persoanele negative, cele care permanent se vaietã, criticã şi condamnã. Dacã aşa sunt colegii de serviciu sau, mai rãu, şeful dumneavoastrã, gândiţi-vã foarte serios sã vã cãutaţi un alt loc de muncã. Altfel, rãmânând alãturi de ei, riscaţi sã vã condamnaţi la o viaţã de eşec şi frustrare.

Asociaţi-vã cu persoane pozitive, optimiste, orientate spre succes. Dacã vreţi sã aveţi o viaţã de succes, trebuie sã staţi cãt mai mult in preajma unor oameni de succes. Invãţaţi de la ei, gândiţi ca ei, acţionaţi ca ei.
[...]
Pe scurt, folosiţi la maximum forţa sugestiei pozitive şi reduceţi la minim forţa sugestiei negative.
Preluaţi controlul tuturor elementelor de sugestie din preajma dumneavoastrã şi folosiţi-le pentru a vã atinge obiectivele."

Si dupa asta urma exercitiul.

Acuma, da, asa este, nu poti sa intrerupi omul care se vaita, spunandu-i ca nu ai chef sa-l asculti, dar il poti evita pe viitor, daca stii ca asta va face de fiecare data. Eu am avut la serviciu un astfel de om si tare rau mi-a mai facut, pentru ca nu-l puteam evita si trebuia sa-i suport toate iesirile negativiste. Ei -  caci era o ea - ii facea chiar placere sa dea numai vesti proaste, alarmante, sa aduca prima la cunostinta orice catastrofa, sa se victimizeze etc. E crunt.

In ce scop sa facem asta, Vic? Ca sa vedem daca viata ni se pare mai frumoasa sau mai suportabila, dupa caz. Daca e sa te retragi un pic din primul plan al vietii tale in unul secund, o sa  vezi ca ce e acum in jurul nostru numai bine si frumos nu e. Eu vreau ca si iarna asta mohorata si cu zapada murdara sa mi se para un anotimp in care sa imi placa sa traiesc. In plus, caut orice metoda ca sa scap de depresie fara medicamente :)

6 comentarii:

Cougar spunea...

tl;dr

Mihaela spunea...

Sa te sarbatoresti de ziua femeii cu multa bucurie , sa privesti inainte spre primavara frumoasa care sta sa vina cu optimism! La multi ani, Cristina si la multe exercitii pozitiviste! :)

cristina spunea...

Mihaela, LA MULTI ANI!

vic spunea...

nu e chiar asa.
din moment ce iti trebuie un astfel de exercitiu, nici tu nu stai prea bine cu deprimarea.
eu, ca sa fiu sincera, am si anii si experienta ca sa arat si sa spun ce simt. asa, frontal. pe raspunderea mea.
si daca zapada e neagra, apoi neagra ramine. for ever.

vic spunea...

si uitasem: ca sa-mi dai un semnal pozitiv, ar trebui ca blogul tau sa fie negru pe alb si NU alb pe negru!
neh?

cristina spunea...

neh. negrul e rock.

crezi ca eu sunt o pustoaica? nu-s. am si eu anii si experienta, dar nu vreau ca astea doua sa-mi foloseasca la a spune frontal ce simt, cand ceea ce simt nu e placut deloc. vreau sa scap de negrul cu adevarat negru din interior, adus acolo de mult negativ din afara. de aia ziceam sa fac(em) exercitii, pentru ca din cap de la mine nu se mai naste nici o solutie originala la deprimare.