Mishu nu mai este

Cand suferinta iti marcheaza ultimii ani din viata, moartea parca ti se pare o izbavire. Chiar si asa, parca inca nu pot sa ma impac cu gandul ca nici Mishu nu mai este, ca si el s-a dus. A suferit mult in ultimul an si ceva. L-am dus pe la doctori, i-am facut felurite tratamente, i s-au pus diverse diagnostice, dar nu i-am putut usura suferinta cu nimic. Ba dimpotriva, de cate ori il duceam la doctor, il speriam asa de tare, ca mereu facea pe el, saracutul. Il si chinuiau, mai ales doctorul cel mai apropiat, care ii facea cate cinci intepaturi de fiecare data. 

Asa a fost si acum doua saptamani. Nu ma mai induram sa-l vad suferind fara sa-l ajut cu ceva si l-am pus in cuscuta si l-am dus la doctor. L-a controlat in gurita mai atent de data asta, desi el se opunea din rasputeri si i-a gasit o infectie la gingii si o tumora in gat. De asta ii curgeau lui balutele mereu, de asta nu prea mai manca, de asta nu se mai spala ... I-a facut doua zile la rand cate cinci injectii, ultima chiar extrem de dureroasa, ca a tipat ingrozitor bietul de el. Nu m-am mai indurat sa-l duc si a treia zi. Dupa aceea, a zacut vreo doua zile sub pat, fara sa manance. Cand a iesit de acolo, mergea impleticit. Apoi a parut ca ii este mai bine. Incepuse sa manance, chiar cu pofta cumva, desi cred ca era pentru ca nu-l mai dureau gingiile si era flamand. A dus-o asa cam o saptamana. Apoi n-a mai vrut iar sa manance decat extrem de putin. De aseara n-a mai mancat nimic. Dimineata a iesit de sub pat, a venit dupa mine la baie, s-a uitat la mine, apoi s-a lungit pe jos, cum facea el cand nu mai avea chef de nimic. 

Cand am venit acasa seara, l-am vazut sub pat, l-am strigat, dar n-a reactionat deloc. Se dusese. Cred ca se dusese de ceva timp, caci se instalase deja rigori mortis. Restul e tacere. 

Du-te linistit, sufletel, ca poate te intalnesti acolo sus cu mama, dupa care ai suferit atat cand te-am luat de langa ea. Spune-i ca ne e dor de ea si ca sper ca acum sa se bucure ca te are din nou la ea si ca n-o sa va mai despartiti niciodata. Poate ca o s-o gasesti pe-acolo si pe Pintza. Spune-i ca si de ea mi-e dor. Cauta-l si pe tata si spune-i si lui ca il avem in gandurile noastre. Sper sa existe o alta lume, mai buna, in care sa nu mai suferiti deloc, suflete nevinovate! 

Mishu, 10 ianuarie 2007 - 9 septembrie 2021.

Niciun comentariu: