Ingrijitoarea de la noi de la serviciu este o fire foarte vesela, optimista si-si face cu bucurie treaba, in pofida salariului mic pe care il are.
Eu sunt trista, pesimista si-mi fac treaba cu naduf din cauza salariului mic pe care il am.
N-as face schimb cu ea insa, cu toate ca ii admir seninatatea si pacea.
Dimineata vad lucratorii de la "spatii verzi" cum merg ei incolonati si foarte veseli spre locul de munca. Nu cred ca au salarii mici, nu stiu de ce. Datul la sapa si plantarea de panselute pe bani frumosi, in aer liber, impreuna cu alti oameni "senini" mi se pare o meserie buna, dar pe care pui greu mana. As face schimb cu ei, dar nu cred ca m-ar tine fizicul la datul cu sapa si psihicul la ascultatul manelelor si al limbajului de mahala.
As vrea sa fim senini cu totii, indiferent cat de solicitanta din punct de vedere intelectual ne-ar fi munca, dar se pare ca hartiile si cifrele nu ne predispun la asa ceva, ci dimpotriva. In jurul meu toti oamenii cu munca de birou sunt cu norul deasupra capului. Daca nu-l genereaza ei, au grija altii sa-i doteze, pe principiul "daca asta-i zambaret, inseamna ca n-are destula treaba, ia sa-i dam la cap".
Vreau o lume cu oameni senini, buni, increzatori, optimisti sau care macar sa simuleze ca-s asa! In timp se vor crede si ei pe ei insisi, inceputul e mai greu.
